Despre un mare sfânt si biograful sau

Cu mare bucurie am constatat azi, 11 iulie, ca iubitul „meu” sfânt Benedict, lânga ale carui moaste m-am rugat cu ani în urma, la abbaye de Fleury, Saint Benoît-sur-Loire, este venerat si de Biserica ortodoxa (fiind sarbatorit la 14 martie). Pe buna dreptate, întrucât acest monah occidental, proclamat de papa Paul al VI-lea „patron/ocrotitor al Europei”, face parte din tezaurul Bisericii „nedespartite” (l’Eglise indivise), cea dinainte de marea schisma. M-am bucurat sa aflu ca exista o traducere româneasca, realizata de preotul profesor Constantin Necula.
Cele ce urmeaza le-am aflat pe site-ul unei edituri:
http://www.agnos.ro
Viaţa Sf. Benedict de Nursia
de Sf. Grigorie cel Mare
Traducere: Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

Fragmente din cuvântul traducatorului:
Când, în 2001, participând la un Congres teologic organizat de Fondacio International la Bruxelles, mi s-a oferit, ca dar de la organizatori, un drum la Chevetogne – abaţia benedictină care de la 1909 propune cea mai interesantă articulare liturgică a ecumenismului fără ifose, sediul distinsei reviste Irenikon –, simplitatea vieţii părinţilor de acolo m-a frapat şi bucurat deopotrivă. Desigur că cititsem, ca orice student bun, despre Benedict de Nursia, dar trecusem informaţia la „aproape necesară”. Ascultându-i pe părinţii de acolo cât de bine ştiau cum stau lucrurile în Ortodoxie, m-am ruşinat. Mai ales că descoperisem că Regula bunului călugăr Benedict nu se tradusese în româneşte. Mânat de un soi de jenă, mi-am cumpărat cea mai ieftină ediţie din raft şi am plecat spre casă. Cu teama în sân că nu trebuie să vorbesc prea mult despre Sfântul Benedict, că ţine mai mult de catolicism. Mare mi-a fost mirarea când l-am văzut pomenit de Părintele Cleopa şi mai ales când i-am aflat Acatistul în Acatistierul la Sărbători şi Sfinţi deosebiţi . Apoi, descoperind date în plus, mi-am dat seama cât de tributar sunt şcolirii fără duh şi adevăr. Descoperind o ediţie populară a Dialogurilor Sfântului Grigorie, am citit viaţa acestui binecuvântat monah. Postul Paştelui din acest an, 2008, l-am dedicat acestei bucuroase munci, aducându-l la lumină dinaintea cititorului român.
Când am păşit, primăvara aceasta, în bisericuţa rusească de la Chevetogne, purtam în bagajul meu de pelerin această smerită traducere, ca să-mi spăl ruşinea de altă dată.
Pr. Constantin Necula
31 mai / 1 iunie 2008

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.