„Când discuti (argumentat) cu prostia, e ca si ai ara pe beton.”
„Când prostia se apuca sa gândeasca, pagubele sunt imense.”
„Sunt doua soiuri de oameni pe care nu te poti baza:
cei care nu stiu, fiindca nu stiu;
cei care stiu: ei nu vor învata nimic.
Se poate conta în schimb pe cei care stiu ca nu stiu.”
Maurice Bellet, Minuscule traité acide de spiritualité.
Ce e prostia? Ce e inteligenta? Averm fiecare experientele si ideile noastre… in ce le priveste pe ultimele, de retinut: „toate ideile generale sunt false, iar aceasta e o idee generala”.
Ce stim indeobste e ca inteligenta (etimologic: ceva care stabileste legaturi) tine de creier, din care creiere nu-s doua la fel, si chiar fiecare creier nu e intotdeauna acelasi…Avem fiecare momentele noastre când inteligenta se întuneca, si momentele noastre luminoase. Unul dintre ele l-am trait ascultându-l pe iezuitul papa Francesco.
A propos de care iezuiti imi aduc aminte de o prostie propagata cu mult patos de unii fundamentalisti mai de la rasarit: „principiul si fundamentul” de care vorbeste sf. Ignatiu de Loyola ar fi… „scopul scuza mijloacele” (pardon?!)