Dintr-un interviu…

… cu fiica lui Amos Oz, Fania Oz.

https://www.news.ro/cultura-media/interviu-fania-oz-salzberger-despre-cum-e-sa-scrii-o-carte-cu-tatal-tau-cand-acesta-este-amos-oz-despre-bunicii-din-basarabia

Fania Oz-Salzberger : Sunt trei moduri principale prin care oamenii pot înţelege iudaismul. Ca pe un grup etnic, ca pe o religie – credinţa în Dumnezeul iudeilor aşa cum apare în Biblie, dar şi în felul în care o facem noi, ca pe o naţiune culturală, ca pe o apartenenţă la o serie de scrieri, la o bibliotecă specială. Personal, nu cred în Dumnezeu, ci în această bibliotecă de care vă vorbesc şi care se scrie de 3.000 de ani. Şi precum o Arcă lui Noe pe valurile istoriei, noi am supravieţuit în interiorul acestei biblioteci. Aceasta a fost diferenţa dintre evrei şi grecii antici sau romanii: cărţile ne-au învăţat datoria de a le transmite copiilor noştri. Şi asta am făcut. Nu este obligatoriu să fii o persoană religioasă – eu nu sunt, tatăl meu nu este -, nu trebuie să fii naţionalist, nu trebuie să te raportezi la moşteniri genetice pentru a înţelege că noi suntem evrei prin felul în care ne raportăm la cărţile noastre şi că biblioteca noastră nu conţine doar cărţi evreieşti, ci include şi scrieri universale.

Reporter: Puteţi explica cum interacţionează aceşti trei termeni: iudaism, Israel şi evrei?Sunt ei identici?

Fania Oz-Salzberger: Nu uitaţi că avem şi cuvântul ”ebraic”. Deci este un pic confuz. Ebraica e limba veche pe care noi,în mod miraculos,am regăsit-o în secolul al XX-lea. ”Ebraic ” este numele vechi pentru evrei, după care aceştia au devenit israelieni, pe teritoriul Israelului.

Reporter: Când devin evreii israelieni? În Biblie se spune că Dumnezeu i-a schimbat numele lui Iacov..

Fania Oz-Salzberger: Potrivit poveştii biblice, care este o alegorie, când Iacov  a trecut apa Iordanului, îl aştepta un bărbat pentru a se lupta, dar el nu se aştepta ca acest bărbat să fie, de fapt, îngerul lui Dumnezeu. Nu vă gândiţi la îngerul creştin, cu aripi şi altele. Iacov a devenit astfel, învingându-l, o nouă persoană, primind şi numele de Israel.  Israel, cuvântul acesta înseamnă ”cel care luptă cu Dumnezeu”.  De aceea evreii, până în ziua de azi, continuă să se certe cu Dumnezeu,cu Biblia, unul cu celălalt.

Reporter: Biblia nu are, remarcaţi, un cuvânt pentru religie, dar are mai multe cuvinte pentru lege. Este Biblia sau poate fi astfel privită ca un Cod civil, un cod de legi?

Fania Oz-Salzberger: Da, Biblia are de toate, de la mituri, poveşti istorice, filosofie, poezie, poveşti de dragoste şi de război, un cod de legi. Iubesc Codul de legi din Biblie.  Bineînţeles, nu tot ce e scrie acolo, unele lucruri de acolo nu le mai vreau: cele contra homosexualilor, cele contra femeilor. Esenţa acestui Cod de legi este dreptatea socială şi în special dreptatea pentru cei slabi. Nu e vorba atât despre religie, cât despre o societate civilă.

Reporter: Spuneţi-mi despre naţiunea israeliană – spuneţi că naţionalitatea israeliană, apartenenţa naţională se întemeiază pe două tipuri de relaţii: cea tată – fiu şi cea profesor – elev.

Fania Oz-Salzberger: Relaţia tată – fiu, dar de asemenea şi relaţia tată – fiică  este despre a transmite cultura textuală la masa familiei. Relaţia profesor –elev e de întânit în toate civilizaţiile, dar diferit. În alte civilizaţii antice, când băiatul cel mai strălucitor se duce să studieze, cu Socrate în Atena, cu mandarinii la Pekin, cu înţelepţii din Egiptul antic sau cu cei din Biserica Catolică, el nu se întoarce niciodată acasă. Băiatul evreu, la finalul zilei, se va întoarce acasă, pentru a-şi definitiva formarea şi cunoaşterea alături de familie.  E un cu totul alt mod de formare. Aţi întrebat despre apartenenţa naţională a evreilor. În Israel, există două feluri de a gândi această apartenenţă naţională: una este cea similară secolului al XIX-lea, cu naţiunea – stat, armata, războiul, noi şi toţi ceilalţi, lumea e împotriva noastră. Eu numesc asta naţionalism. Dar mai există o formă de apartenenţă naţională, mai aproape de ceea ce eu şi tatăl meu, dar şi alte persoane credem:  este înţelegerea noastră, a legăturii dintre noi prin textualitate şi memorie comună, prin limbă comună. Cu acest fel de a aparţine unei culturii vechi, ne relaţionăm cu alte culturi.Nu suntem o naţiune singuratică, ci una care aparţine dialogului global, astăzi.

Reporter: Cum pot textele să unească familii şi generaţii? Care este mecanismul?

Fania Oz-Salzberger: Trebuie să captivezi copiii  când sunt mici. Trebuie să îi faci să iubească cărţile, poveştile, desigur, şi muzica , înainte de a deveni prea târziu.  Evreii, în toate comunităţile, şi cele din  diaspora, au acelaşi obicei: când copilul la trei ani merge la şcoală, pentru a fi învăţat de rabin,când învaţă primul alfabet, pe literele alfabetului mama îi pune ceva dulce, zahăr sau miere.

Reporter: Relaţia dintre carte şi mâncare.

Fania Oz-Salzberger: Exact! Şi va fi dulce şi gustoasă. Astăzi, le spun băieţilor mei, care sunt mari şi, din fericire, iubesc cărţile, că atunci când vor avea copii, chiar dacă vor fi computere şi tablete în loc de cărţi, să pună miere pe tabletă, pentru a continua tradiţia. Eu cred, şi azi, că iubirea timpurie  pentru poveşti, pentru artă este crucială pentru supravieţuirea inter-culturală de astăzi,  în epoca internetului.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s