Numele Etty Hillesum va spune ceva?

„Sensul suferinţei e faptul că treci prin ea.” (Christiane Singer)

„Pentru cei care au străbătut încercarea, nenorocirea se poate preface în luceafăr, arătând calea către miracol, iar oximoronul (figură de stil care asociază doi termeni antinomici) exprimă felul în care o suferinţă devine operă de artă : « orbitoarea nefericire a vieţii » despre care scrie Jorge Semprun, «Mi-ai dat noroi, şi am făcut din el aur», după cum spune maestrul incontestabil al genului, Baudelaire.” (Boris Cyrulnik, « Un merveilleux malheur »)

Despre « La vita è bella », în sensul filmului, câteva mărturii trecute prin foc…

De dincolo de Shoa, de dincolo de zidurile închisorilor, de dincolo de « locul îngust » al experienţelor depresive. O marturie de la Etty Hilesum, ale cărei însemnări intime şi scrisori dintr-un lagăr de tranzit olandez au fost publicate după 40 de ani de la moartea ei la Auschwitz, în noiembrie 1943; această « mică regină Esther », cum o numeşte biografa ei Sylvie Germain, a trăit pe acest pământ, iubit cu pasiune, numai 29 de ani.

Résultat de recherche d'images pour "etty hillesum"

„Avem tot dreptul să fim trişti şi abătuţi, cu atât de multe orori pe care suntem siliţi să îndurăm; este un lucru de înţeles, omenesc. Şi totuşi, numai noi singuri ne putem despuia întru totul.

Viaţa mi se pare frumoasă, şi mă simt liberă. Văzduhul se desfăşoară în mine vast cât orizontul. Cred în Dumnezeu şi cred în om… Da, viaţa este grea, şi ce dacă?

Fărâma de veşnicie pe care o port cu mine, o pot spune într-o vorbă, sau în zece volume groase. Sunt o femeie fericită şi aduc laudă vieţii, da, aţi citit bine, în anul Domnului 1942, al n-lea an de război.”

 

„Toate nenorocirile şi toate întunecimile însingurate ale unei umanităţi în agonie traversează deodată biata mea inimă, şi-o umplu până la greaţă de durere. Ce greutate îmi voi lua pe umeri în această iarnă?

După război, vreau să trec prin toate ţările lumii tale, Doamne, simt în mine nevoia de a trece toate graniţele şi de a descoperi fondul comun al tuturor fiinţelor, atât de diferite şi de opuse între ele. Şi aş dori să vorbesc despre acest fond comun cu voce joasă, dar totodată neobosită şi convingătoare. Dă-mi, Doamne, cuvintele şi puterea. Dar înainte de orice aş vrea să fiu pe toate fronturile, şi printre cei care suferă. Oare nu aş avea dreptul să vorbesc şi acolo?

Ca un val care urcă în mine şi mă încălzeşte, chiar după clipele cele mai grele : « Ce frumoasă e totuşi viaţa ! » Este un sentiment inexplicabil. Nu are nici un temei în realitatea în care trăim acum. Dar oare să nu existe şi alte realităţi decât cea care ne vine din ziare şi din conversaţiile surexcitate şi prosteşti ale unor oameni  care-şi pierd minţile de groază? Mai există şi realitatea micului ciclamen roz şi cea a vastului orizont pe care până la urmă îl poţi descoperi dincolo de tumultul şi haosul vremii.” (Etty Hillesum, Jurnal 1941-1943)

Etty HILLESUM (1914 – 1943)

Esther Hillesum (dite Etty) est née le 15 janvier 1914 à Middelburg (Pays-Bas) dans une famille juive non pratiquante. Son père, Louis Hillesum, est professeur de langues anciennes, sa mère Rébecca est née en Russie.
En 1932, Etty commence des études de droit à Amsterdam et étudie le russe. Elle s’installe en 1937 dans la maison d’un comptable, Han Wegerif, veuf, dont elle devient la maîtresse. Le 10 mai 1940, les Pays-Bas sont envahis. Le père d’Etty est démis de ses fonctions. Sur 140 000 juifs néerlandais, 104 000 seront assassinés. Le 3 février 1941 Etty consulte pour la première fois Julius Spier. Elle commence peu après à tenir son journal.
En juillet 1942, Etty présente sa candidature comme membre du Conseil juif, puis pour travailler au service des personnes placées en transit au camp de Westerbork. Elle y effectue quatre séjours, entre lesquels elle vient reprendre des forces à Amsterdam.
Le 5 juin 1943, elle confie ses cahiers à l’une de ses amies. Assignée à résidence au camp, elle est embarquée avec les siens sur un train le 7 septembre. Elle meurt à Auschwitz le 30 novembre 1943. 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s