Din comorile psihologiei populare

Triunghiul nefast zis al lui Karpman

Este vorba aici de o schema de relatii foarte des intalnita, mai ales in familii sau grupuri închise. Cele trei varfuri ale triunghiului se numesc simbolic victima, persecutor, salvator. De multe ori, ne simtim victime ale imprejurarilor, a destinului sau a celor din jur. Cand exista conflicte si necazuri, se intampla ca cineva sa-si asume rolul de salvator, oferind idei si solutii; in schema numita triunghi, nu e vorba de interventiile binefacatoare si binevenite, ci de un amestec in treburile si problemele cuiva care nu a cerut si nu doreste interventia celui autopropus ca salvator. Care poate fi foarte bine un manipulator…

Daca acest personaj este refuzat, sau nu e luat in seama, de cele mai multe ori se supara, si iata-l devenit victima ingratitudinii, cel a carui bunatate si altruism sunt nesocotite. Tot rumegand in minte refuzul care l-a jignit, salvatorul devenit victima incepe sa se poarte si el urât. Si iata-l devenit din salvator prigonitor. Prin furie, ranchiuna, critica, indepartare, atitudine de “martir”.  

Deci, jucundu-ne de-a salvatorii, cautam sa le evitam altora sa-si raspunderea pentru ceva care le apartine. Curatam si strangem dupa ei, le platim datoriile, ii scuzam si-i acoperim. Este ceva nesanatos din punct de vedere emotional pentru ca ne supra-incarcam si ne stresam inutil. Este nesanatos si pentru cei carora le facem servicii, pentru ca intr-un fel le “furam” obligatia de a fi responsabili fata de calitatea vietii lor, responsabilitate pe care se reazema stima lor de sine.

Dupa ce am procedat astfel, ni se face mila de noi insine. Bietii de noi, am daruit si nimeni nu ne-a rasplatit. Dar de fapt suntem de vina, pentru ca auto-compasiune este un lux si ne fura timp si energie. De aceea, e bine sa stabilim granite sanatoase, in primul rand pentru binele nostru, pe urma pentru al celorlalti!

Dupa ce ne-am simtit neintelesi si nedreptatiti, pasul urmator este sa acuzam si sa persecutam la randul nostru. Ne punem o masca de victima, strigam la ceilalti si incercam sa-i faca sa taca, ostracizamsi facem pe altii sa sufere. Toate acestea fiind distrugatoare, pentru ca nasc frici si actiuni bazate pe frica.

Cei care joaca rolul “victimei” sunt de obicei persoane care se considera singure neajutorate, care asteapta ca altcineva sa le scoata castanele din foc, ca apoi sa se considere insuficient ajutate, neintelese, incatusate, si sa ceara unui alt “salvator” sa le ia apararea lovindu-l pe cel dinainte. De aici si pana la a deveni la randul tau un prigonitor, nu e departe.

Acesta este paternul, zis si triunghiul lui Karpman, dupa numele psihologului care l-a pus in evidenta. Cei care au crescut in familii “disfunctionale” vor regasi acest tipar disfunctional in multe dintre relatiile lor. Dar ne putem intreba: ce e rau in dorinta de a le veni altora in ajutor? Sigur, solidaritatea dintre oameni si altruismul raman valori fundamentale ale umanitatii noastre, dar scoaterea altuia din incurcatura, cu riscul de a-i fura dreptul de a-si purta singur de grija, nu face parte din gesturile cu adevarat benefice.

Sa ne ingaduim asadar sa ne luam asupra noastra numai sarcinile care ne revin, si sa-i lasam pe ceilalti sa-si vada de ale lor. Vom constata cu surprindere cat ni se simplifica relatiile…

Ce avem de facut, concret, este:

  • Daca ne asumam indeobste rolul de  “salvator”, e cazul sa ne marginim la propriile responsabilitati si sa devenim constienti ca puterile ne sunt limitate
  • Daca ne purtam mereu ca si cum am fi vesnice “victime”, e cazul sa devenim constienti de faptul ca posibilitatile noastre sunt mai mari decat credeam, si sa ne luam soarta in propriile maini
  • Iar daca suntem atat de puternici incat ne simtim mereu chemati sa lovim, sa strivim si sa imbrancim pe cei mai slabi ca noi, persecutant uneori chiar fara s-o recunoastem, trebuie sa fim atenti la energia din noi si la felul cum o folosim.

Esentialul este sa-i respectam pe cei din jur si sa ne bazam stima de noi insine pe altceva decat pe dominarea semenilor, pe mila de noi insine si pe placerea de a manipula.

Ceva mai precis despre acest subiect, am gasit pe româneste la:

https://dozadesucces.ro/triunghiul-lui-karpman-cum-sa-faci-fata-manipularii-in-comunicare/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.