Antropologia creștină are drept caracteristică esențială faptul că nu concepe omul înafara relației lui cu Dumnezeu. Relația cu Dumnezeu definește deopotrivă ființa și menirea omului.
Antropolgia creștină se întemeiază pe cuvântul Scripturii, care spune că omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (cf. Fac. 1,26). Această afirmație din Cartea Facerii, referitoare la crearea omului, nu e valabilă numai pentru cel dintâi om, ci pentru toți oamenii. Ea privește însăși natura omului și îl definește ca atare. ”Chipul” desemnează mai cu seamă constituția naturii omului. Omul este după chipul lui Dumnezeu prin însăși natura lui, mai ales prin facultățile superioare pe care le posedă: intelectul (nous), rațiunea (logos), voința (thelema, thelesis), puterea de a alege (proairesis), puterea de a iubi.
În timp ce chipul îi este dat de la bun început omului, drept element constitutiv al naturii sale, asemănarea trebuie…
Vezi articolul original 384 de cuvinte mai mult
